‘bun si rau’ sau ‘rau si bun’ (?)

Posted on Updated on


Societatea in care traim imparte oamenii in doua categorii: buni si rai. Dupa ce criterii? Asta depinde. Astazi am avut ocazia sa iau parte la o discutie care a incercat, cumva, sa descifreze (sau, mai bine zis, sa clarifice) care sunt oamenii buni si care rai. Nu cred ca mai e nevoie sa spun ca nu s-a ajuns la nicio concluzie – se intelege de la sine.

Atunci cand incerc sa dezbat asemenea subiecte, am impresia ca merg pe un taram minat. E foarte usor sa fii convins ca tu esti singurul care ai dreptate si sa nu tii cont de parerile celorlalti; si, in plus, se poate ajunge la o multime de concluzii nu tocmai de dorit.

Eu unul am ajuns la concluzia ca nu exista oameni buni, la fel cum cred ca nu exista oameni rai. Spuneam odata: “Nu exista oameni cu defecte, ci doar oameni cu calitati prost intrebuintate.” Poate ca nu e adevarat, dar mie asa imi place sa cred. Iar acum sa incerc sa ma explic. M-am tot gandit ce ne face pe noi sa consideram o persoana buna sau rea. Raspuns: felul in care se poarta cu noi. De obicei, chiar daca persoana in cauza nu se comporta ca o persoana buna cu altii, daca cu tine se comporta asa cum tu iti doresti, e ok. Deci, perceptia noastra este cea care ne face sa categorisim persoanele. Si atunci se ridica intrebarea: de unde stiu ca perceptia (parerea) mea despre respectiva persoana este cea corecta? Nu stiu. Iar atunci, este foarte posibil ca a mea clasificare sa fie eronata.

Un al doilea punct: intr-un mediu o persoana poate fii considerata buna, iar in altul, rea. Un exemplu extrem: teroristii in  mijlocul organizatiilor lor sunt considerati buni, iar toti ceilalti rai. In societatea obisnuita, orice terorist este considerat rau. Iar aceasta situatie se repeta, la scara si implicatie mult mai mici, in fiecare zi, cu fiecare. E adevarat ca relativismul da multe batai de cap, dar mai ales cand vine vorba de acest subiect, acesta ocupa un loc de frunte. Imi place mult un gand: “Nu vedem lumea asa cum este ea, ci asa cum suntem noi.” Este foarte adevarat; iar atunci, omul nu este bun sau rau decat daca il vedem noi astfel.

Imi mai vine in minte un gand; in desfasurarea discutiei cineva a ridicat o intrebare:”Un om trebuie sa aiba 50%+1 fapte bune ca sa fie considerat bun?” Mi se pare o intrebare pertinenta si inteligent pusa. In 99% din cazuri asa ii judecam pe cei din jur. Dar este drept? Cu siguranta ca nu. Este foarte probabil ca un om care este considerat rau sa fie, de fapt, mai bun decat cei mai “buni”. Si spun asta gandindu-ma la o persoana care este considerata de toti ca fiind buna. Dar ei nu stiu (sau poate ca stiu – nu are importanta) ca acel comportament face parte din felul de a fi al acelei persoane; prin educatie sau conjunctura a devenit ceea ce este. Si are mai mult de 50%+1 fapte bune. Si nu spun ca este neaparat o problema aici. Dar ma gandesc la altceva. Imi amintesc de un citat care spunea ceva de genul:”Un om curajos nu este cel care iese in fata atunci cand nu ii este frica, ci cel care iese in fata in ciuda fricii pe care o simte.” Cred ca acest lucru se aplica si exemplului de mai sus. Un om nu este bun daca face fapte bune, ci daca face fapte bune atunci cand ar vrea sa faca rau. In acest sens, o persoana rea poate fi buna; daca inclinatia ei este spre rau, dar alege sa faca bine, este un lucru mare. Si, desi sigur nu are 50%+1 fapte bune si nici ceilalti nu o considera astfel, este o persoana buna. Adica, eu asa cred.

Ma gandesc ca Dumnezeu ne considera pe toti buni. Iar comportamentul nostru rau nu este decat o deraiere de la ce ar trebui sa fim. De asta atunci cand sufletul intra in legatura cu El, se produce o schimbare. Parca are loc o apropiere de acel etalon al bunatatii ceresti, desi poate ca omul este in continuare considerat un om rau(Detalii mai sus).

Sunt sigur ca exista multe de spus pe aceasta tema si sunt sigur ca multe aspecte relevante nu le-am atins. Mai vreau sa mai ating unul: este periculos sa gandesti astfel(sa-i consideri pe toti buni). Exista “sansa” sa incerci sa-i intelegi si sa iti dai seama ca si tu ai fi facut la fel, in locul lor. Si atunci, in lume nu ar mai fi loc pentru certuri, neintelegeri, si altele de genul. Ati prins ideea!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s