Promisiuni uitate

Posted on


Au fost doua evenimente care au contribuit la alegerea subiectului din postarea urmatoare. Si anume:

1. Saptamana aceasta cineva care facuse o promisiune, fara ca aceasta sa-i fie ceruta, si-a onorat promisiunea. Doar ca nu fata de persoana in cauza. Nu dau mai multe detalii pentru ca nu vrea ca cineva sa creeze anumite conexiuni. Si pentru ca nu despre asta vreau sa vorbesc.

2. In timp ce ma gandeam la ce anume am sa scriu, mi-am amintit ca, in urma cu ceva timp, mi-am promis ca voi scrie cel putin o postare pe saptamana. Asta in ciuda programului care si asa imi e foarte incarcat. Motivul nu ar fi fost acela ca nu mai vreau sa imi las cititorii sa astepte (nici nu stiu daca am asa ceva, dar totusi sper ca da.), ci m-am gandit ca acest lucru m-ar ajuta sa ma dezvolt.(Stiu, motiv egoist. Dar macar sincer.)

Si…cred ca se intuieste relativ usor tema abordata. Promisiuni uitate , le-am spus eu. Dar se pot numi in multe feluri. Dar nu asta e important. Pentru ca stau putin cam rau la capitolul timp(dar stau bine la capitolul oboseala) am sa ma rezum la a puncta cateva idei care mie mi se par relevante.

De cand ma stiu, nu mi-au placut oamenii care nu sunt punctuali. Si cei care nu se tin de cuvant. Si cei care spun ca fac, dar nu fac. Pe scurt, cei care promit, “uitand” apoi de promisiune. Dar, dupa ce am stat si am analizat putin, mi-am dat seama ca nici pe mine nu ma plac. Imi promit multe, dar nu le fac. Ma hotarasc sa schimb cate ceva, dar uitarea e mai puternica. Spun, dar nu fac. Pe scurt, doar promit. Insa exista o problema: ajung la o contradictie. Pe mine ma iubesc. Cred ca sunt singura persoana de pe lumea asta pentru care chiar as face totul, daca ar fi nevoie. Si asa se ajunge la o alta problema, despre care am amintit putin in postare trecuta, cred.Ce vreau sa subliniez? Ai grija ca ceea ce iti promiti sa si realizezi. Si: Fii cu ceilalti macar la fel de ingaduitor ca si cu tine.

Cred ca nu sunt singurul caruia ii place ca ceilalti sa isi tina promisiunile. De fapt, hai sa fim sinceri, tuturor ne place! Dar ne gandim ca si celorlalti s-ar putea sa le placa acest fel de a ne purta? In ciuda faptului ca noi ca indivizi suntem diferiti, exista aspecte in care suntem foarte asemanatori unii cu altii, iar acesta este unul dintre ele. Te-ai gandit ca un cuvant dat, trebuie si respectat? Imi amintesc de o perioada cand lucram cu niste colegi la o anumita activitate. Si stiu ca ceea ce ma deranja cel mai tare nu era faptul ca intarziau cu partea lor(cei care intarziau, normal si care erau in numar minim, de obicei.), ci ca nu anuntau ca mai au nevoie de timp. La ce vreau sa ma refer? Incearca intotdeauna sa iti tii promisiunea; vei creste mult in ochii celorlalti! Si inca ceva: In caz ca nu iti mai poti tine promisiunea (dintr-o cauza fie obiectiva, fie subiectiva) discuta cu cel caruia i-ai promis; in majoritatea cazurilor te va intelege si aprecia.

In incheiere vreau sa amintesc ceva: Oamenii de cuvant sunt singurii oameni in care ceilalti au incredere! Nu crezi? Intreaba-ti familia. Prietenii. Cunoscutii. Sau mai bine pe tine. Ti-ar placea sa ai ca angajati persoane care iti spun ca vin la 9.00, dar sosesc pe la 10.00? Sau sti ca primesti proiectul pe 15, iar el nu e gata decat pe 21? Sau mergi la intalnire, iar ea/el nu mai vine? Cine s-ar putea baza pe astfel de oameni? Cred ca sti raspunsul, dar lasa-ma sa il spun si eu: NIMENI.

Si inca ceva, asa, ca un post-scriptum: nu mi-au placut niciodata baietii care vrajesc asa, aiurea.(si nici fetele cu atitudine asemantoare). Sa ma explic putin. Exista o multime de persoane care spun si fac atatea minciuni, promisiuni(vorbe de iubire spun ei), incat ajung si ei sa se creada. Uneori ma intreb daca fetele chiar nu s-au invatat ca toate vorbele pompoase ale unora sunt doar atat, vorbe. Sau poate ca cele serioase stiu deja asta. Dar lucrurile merg si invers. Un sfat, neavizat: Cand promiteti, promiteti doar lucruri pe care stiti ca le puteti realiza! (Asta si in general, nu doar in cazul mai sus amintit.)

Cineva spunea ca oamenii nu au nevoie sa fie invatati lucuri noi, ci doar sa li se aminteasca ceea ce stiu deja!

One thought on “Promisiuni uitate

    merylyss said:
    May 7, 2011 at 15:12

    Ca bine zici! E lumea satula de minciuni si mincinosi, de lasi si de oameni de nimic…care se ascund dupa deget, care aluneca printre promisiuni, care spun cuvinte fara sa le gandeasca, fara sa le creada, fara sa le digere! le spun cand mai bine ar tacea…ca fac atata rau…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s